În contextul riscului seismic ridicat din Capitală, ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a lansat un apel ferm către autoritățile din București: „Nu este nicio zi de pierdut atunci când vine vorba de viețile oamenilor și siguranța lor”.
Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Prefecturii Bucureștiului, ai Primăriei Capitalei, ai primăriilor de sector și ai instituțiilor avizatoare, unde s-a discutat despre ritmul lent al consolidărilor clădirilor cu risc seismic, în ciuda fondurilor disponibile.
Buget record, rezultate modeste
Potrivit ministrului, Ministerul Dezvoltării dispune în acest an de un buget record de 7,6 miliarde de lei pentru investiții, în ciuda contextului economic complicat. Cu toate acestea, doar 34 de obiective au fost aprobate pentru finanțare prin cele trei programe gestionate de minister – pentru școli, spitale și clădiri rezidențiale sigure – iar numai 7 proiecte au fost contractate efectiv, cu o valoare totală de 448,2 milioane de lei.
„Finanțarea este 100% și procesul a fost mult simplificat, dar sunt prea puține proiecte în derulare. Fondurile trebuie folosite pentru siguranța seismică a cetățenilor, altfel riscăm să pierdem această oportunitate”, a avertizat Cseke Attila.
Absorbție slabă și pe fonduri europene
Și fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt subutilizate. Deși au fost semnate contracte pentru 44 de clădiri, plățile efective s-au ridicat la doar 90 de milioane de lei, reprezentând o rată de absorbție de doar 15%.
Avizări blocate, investiții întârziate
Principala cauză a întârzierilor este birocratizarea excesivă a procesului de avizare. Pentru a debloca situația, Ministerul Dezvoltării a emis OUG 31/2025, care prevede:
- eliminarea avizărilor în cascadă;
- introducerea termenelor-limită ferme, cu avizare tacită dacă acestea sunt depășite;
- interdicția perceperii oricăror taxe pentru avize;
- valabilitate extinsă a avizelor, până la finalizarea lucrărilor;
- o singură solicitare de clarificări posibilă din partea instituțiilor avizatoare.
„Am simplificat procedurile pentru a accelera consolidările seismice. Autoritățile trebuie să acționeze cu maximă responsabilitate și să nu mai tergiverseze. Bucureștiul are nevoie urgentă de clădiri sigure.”, a subliniat ministrul.
Riscul: pierderea fondurilor
Dacă ritmul actual se menține, bugetul destinat consolidărilor ar putea fi redus, în lipsa proiectelor eligibile și a documentației complete din partea autorităților locale.
„Lansez un apel clar: toți actorii implicați – de la primării la instituții avizatoare – trebuie să respecte legea și să accelereze fiecare pas procedural. Nu discutăm despre simple investiții, ci despre viețile oamenilor”, a conchis Cseke Attila.
Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare număr de clădiri vulnerabile la cutremure. Multe dintre acestea sunt locuite sau adăpostesc școli, spitale și instituții publice. Un cutremur major ar putea avea consecințe devastatoare.
În concluzie, banii există, cadrul legal este simplificat – dar voința administrativă întârzie să se manifeste. Fiecare zi pierdută înseamnă un risc în plus pentru cei care trăiesc sub tencuiala instabilă a unui oraș aflat pe falia unui posibil dezastru.
