Comisia Europeană propune ca agricultorii care beneficiază de pensie de stat să nu mai poată accesa subvențiile agricole și plățile directe pe hectar, măsură ce ar urma să fie aplicată de statele membre până în 2032. Inițiativa are ca obiectiv accelerarea transferului exploatațiilor către generațiile tinere și consolidarea actualelor politici agricole.
Bugetul pentru Politica Agricolă Comună (PAC) în perioada 2028‑2034 scade la aproximativ 302 miliarde de euro, față de 387 miliarde în exercițiul anterior, pe fondul unei reorganizări care unifică PAC și fondurile de coeziune într-un instrument structural comun.
Reacția autorităților române
Ministerul Agriculturii, condus de Florin Barbu, a evocat riscurile acestei reforme pentru fermierii români, argumentând că modificarea criteriilor de acordare a subvențiilor trebuie adaptată contextului intern, fără birocrație excesivă sau instabilitate.
„Fermierii au nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a continua să asigure securitatea alimentară a întregii Uniuni Europene”, a declarat ministrul Barbu, care a salutat petiția COPA‑COGECA și sprijină un buget separat dedicat PAC, echitabil și flexibil, pentru a proteja exploatațiile rurale din țări precum România.
Impact asupra agriculturii românești
- Dispariția sprijinului pentru fermierii pensionari: Agricultura românească, cu o componentă semnificativă de fermieri peste vârsta de pensionare (65 de ani la bărbat, 63 ani la femei), riscă o scădere a veniturilor și un eventual exod al acestora din activitate.
- Promoția tinerelor generații: Posibila accelerare a intrării în agricultură a tinerelor generații poate revitaliza sectorul, dar nu fără politici de sprijin adaptate – disponibile deja prin plafoane de 3.000 euro/an pentru micii producători .
- Reorientare a bugetelor: Comasarea fondurilor PAC și a celor de coeziune creează presiuni în alocarea resurselor naționale, iar experții atenționează asupra posibilității unor competiții neloiale între state în utilizarea fondurilor.
Propunerea Comisiei Urmează să intre în discuție în toamnă, în cadrul Comitetului pentru Agricultură și ulterior în Parlamentul European. Negocierile, care necesită unanimitate, se preconizează a fi un proces complex și de durată. Țările membre, România inclusiv, sunt chemate să contureze planuri naționale de aplicare, cu excepții și ajustări adaptate realității locale.
România susține o PAC separată, puternică și flexibilă, pentru a evita perturbările financiare ale agricultorilor seniori și a proteja fermele mici și mijlocii. În același timp, Bruxelles trimite semnale clare: schimbarea generațională este dorită, însă fără un mecanism echitabil de tranziție și sprijin, consecințele ar putea fi substanțiale pentru țările cu mulți fermieri pensionari.
