Guvernul vrea drone care să identifice proprietățile evazioniștilor. Primăriile vor putea externaliza recuperarea taxelor neplătite.
Într-o mișcare controversată dar justificată, Guvernul României pregătește o serie de măsuri inedite pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea colectării la bugetele locale. Printre acestea se numără utilizarea dronelor pentru cartografierea proprietăților nedeclarate și acordarea posibilității primăriilor de a externaliza colectarea taxelor și impozitelor restante către firme private de executare fiscală.
Noile prevederi sunt incluse într-un proiect de lege aflat în consultare publică, care urmează să fie supus aprobării Parlamentului în sesiunea extraordinară de la începutul lunii august.
Conform proiectului, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în colaborare cu autoritățile locale și Oficiul Național de Cadastru, va putea utiliza drone echipate cu senzori de ultimă generație pentru a identifica construcții ridicate ilegal sau bunuri de lux (vile, piscine, sere, heliporturi) nedeclarate la fisc.
Este o tehnologie folosită deja în mai multe țări din UE. Drona nu intră în curtea omului, ci fotografiază și măsoară din aer. Dacă se identifică o construcție care nu apare în registrele fiscale sau cadastrale, proprietarul va fi notificat, iar în caz de nereguli, va plăti retroactiv taxele și poate fi sancționat.
Autoritățile spun că doar în zonele rurale și periurbane ar putea fi identificate mii de astfel de proprietăți nedeclarate, ceea ce ar însemna un potențial important de venituri suplimentare la bugetul public.
Primăriile, ajutate de firme private să strângă taxele
Un alt punct sensibil al proiectului vizează colectarea datoriilor către bugetele locale. În premieră, primăriile vor avea dreptul să contracteze firme private de executare fiscală pentru a recupera impozitele și taxele restante, în special de la persoanele fizice care ignoră notificările autorităților.
„În multe localități, direcțiile de taxe locale sunt depășite. Nu au personal, nu au resurse, iar gradul de colectare este sub 70%. Cu sprijinul firmelor specializate, vom putea reduce datoriile istorice și impune un climat de disciplină fiscală”, a declarat pentru presă un reprezentant al Asociației Municipiilor din România.
Măsura este însă privită cu rezerve de unii experți în drept fiscal, care atrag atenția asupra riscului de abuzuri și lipsa unui cadru clar de reglementare pentru astfel de externalizări, întrucât se transferă un act de autoritate publică către o entitate privată. Asta poate crea probleme juridice și de transparență. Statul trebuie să asigure că aceste firme acționează legal și etic.
Reacții împărțite: între eficiență și supraveghere excesivă
Inițiativa Guvernului a stârnit reacții contradictorii în rândul opiniei publice. În timp ce unii cetățeni văd în aceste măsuri o modalitate corectă de a combate inechitățile fiscale și „luxul pe banii statului”, alții se tem de intruziuni în viața privată și de un nou val de presiuni birocratice.
Organizațiile civice cer ca proiectul să fie dezbătut public și ajustat pentru a include garanții clare privind protecția datelor personale și dreptul la contestație. De asemenea, se solicită transparență totală în procesul de contractare a firmelor de recuperare fiscală.
Proiectul de lege urmează să fie modificat în urma dezbaterilor publice, iar Guvernul intenționează să-l promoveze în Parlament până la finalul verii. Dacă va fi adoptat, noul cadru legal ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, ca parte a unei strategii mai largi de digitalizare și eficientizare a administrației fiscale.
