Israelul continuă ofensiva în Fâșia Gaza, în paralel cu un context diplomatic tensionat. În ultimele zile, armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene și cu rachete asupra civililor — inclusiv în apropierea punctelor de distribuire a ajutoarelor umanitare.
Conform autorităților medicale din Gaza, cel puțin 36 de persoane au fost ucise în timp ce se îndreptau către un centru de distribuție, fără să fi fost avertizate înainte de deschiderea focului. Israelul susține că a tras focuri de avertizare asupra unor presupuse persoane suspectate, fără intenția de a provoca victime civile.
În total, atacurile israeliene din această perioadă au fost responsabile pentru peste 50 de decese în Gaza, printre acestea numărându-se inclusiv un înalt oficial al poliției Hamas și membrii familiei sale. UN a avertizat asupra unei crize grave de foame: mii de oameni sunt într-un punct „catastrofal”, în special copiii, iar accesul la ajutoare este extrem de limitat.
Pe plan teritorial, armata israeliană a extins ordinea de evacuare către zone centrale din Gaza, incluzând Rafah, Deir al-Balah și Khan Younis. Rezidenților li s-a cerut să se mute în tabăra umanitară Muwasi, zonă considerată relativ sigură de autorități. Multe dintre aceste regiuni găzduiesc organizații de ajutor internaționale, iar măsura a stârnit proteste atât locale, cât și internaționale.
Negocierile de încetare a focului mediate în Qatar avansează sacrificând schematic un acord temporar de 60 de zile. Planul prevede eliberarea etapizată a unor ostatici israelieni — însoțită de eliberarea deținuților palestinieni — intentându-se un armistițiu larg, dar consolidarea unui plan permanent este încă disputată. Hamas insistă că orice armistițiu interimar trebuie integrat într-o negociere pentru pace permanentă, în timp ce Israel menține că războiul se va încheia doar dacă Hamas se dezarmează și liderii săi părăsesc Gaza.
În timpul acestui conflict, peste 58.600 de palestinieni și aproape 1.650 de israelieni și străini au murit, potrivit datelor declarațiilor oficiale. Aceste cifre includ victime civile și membri ai unor grupări armate.
Operațiunile israeliene s-au intensificat în Rafah, unde zone rezidențiale întregi au fost demolate prin metode controlate. În fața unor critici internaționale, Israel afirmă că aceste acțiuni sunt necesare pentru eliminarea infrastructurii ascunse a Hamas, în timp ce experții în drept umanitar avertizează că ar putea reprezenta o încălcare a Convențiilor de la Geneva.
În paralel, lideri locali din Gaza, ca Yasser Abu Shabab — șeful miliției Popular Forces — încearcă să se poziționeze ca alternativă la Hamas, pledând pentru „zone umanitare” și cooperare cu mediatori internaționali. Atât autorități israeliene, cât și Hamas îl acuză pe Shabab de colaborare și trădare.
Pe plan internațional, summit-ul de la Bogotá (15–16 iulie 2025), reunit de Grupul Hague, a definit șase măsuri împotriva Israelului, printre care interdicții de livrare de armament, investigații juridice internaționale și sprijin pentru jurisdicția universală în cazurile de crime împotriva civililor. 12 țări au adoptat deja aceste măsuri.
Pe agenda viitoare se află Conferința ONU din New York programată între 28–29 iulie 2025. Obiectivele includ elaborarea unui cadru pentru pace, soluția celor două state, reforme ale Autorității Palestiniene și planuri post-conflict în Gaza.
Conflictul din Israel și Gaza se intensifică, marcându-se prin atacuri aeriene mortale, criză umanitară severă și o blocare diplomatică fragilă. Propunerea unui armistițiu limitat și demararea unor negocieri inițiale în Qatar ar putea reprezenta un prag pentru pace, dar o soluție durabilă ține de evoluții politice complexe, intervenția internațională și disponibilitatea reală a părților implicate.
