Guvernul României a început implementarea unui set amplu de măsuri fiscale cu scopul de a tempera deficitul bugetar uriaș înregistrat în ultimele luni și de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Confruntat cu un deficit bugetar de aproximativ 9,3% din PIB și cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru corecții rapide, Executivul condus de Ilie Bolojan a decis o reformă fiscală profundă, menită să crească veniturile statului și să reducă cheltuielile neproductive.
Unul dintre pilonii principali ai acestei reforme este majorarea cotei standard de TVA, care a fost ridicată de la 19% la 21%. De asemenea, Guvernul a extins cotele majorate și asupra unor produse și servicii de consum curent, inclusiv alimente, energie și medicamente, unde anterior erau aplicate cote reduse. Această decizie are în vedere necesitatea de a mări rapid încasările la bugetul de stat, însă este însoțită de controverse legate de impactul asupra puterii de cumpărare a populației.
Pe lângă TVA, accizele au fost revizuite și au fost introduse taxe suplimentare în sectorul tutunului, alcoolului și carburanților, cu o creștere estimată a încasărilor cu aproximativ 10%. Guvernul a decis, de asemenea, să aplice contribuții sociale suplimentare pentru pensionarii cu venituri peste pragul de 3.000 de lei lunar, măsură menită să aducă un plus de echitate fiscală în sistemul de pensii.
Un alt element important este impozitarea mai riguroasă a veniturilor din dividende și profitul băncilor, care vor plăti taxe mai mari, în contextul în care sectorul financiar continuă să raporteze rezultate solide. Totodată, vor fi taxate suplimentar veniturile din jocuri de noroc, câștigurile obținute din tranzacții cu criptomonede și închirieri online, încercându-se astfel să se combată zonele gri ale economiei și să se extindă baza de impozitare.
Guvernul Bolojan nu s-a oprit aici și a anunțat un plan de reformă structurală care vizează reducerea cheltuielilor cu personalul în administrația publică centrală, printr-o limitare a angajărilor și eliminarea unor sporuri considerate nejustificate. Scopul este de a reduce birocrația și de a face cheltuielile cu salariile mai sustenabile pe termen lung.
În planul pe termen mediu, Executivul pregătește o revizuire a sistemului de burse și susținere socială, cu criterii mai stricte pentru acordarea burselor sociale și a burselor de merit, în încercarea de a eficientiza fondurile și de a sprijini mai bine elevii cu adevărat merituoși.
Aceste măsuri au fost adoptate în Parlament cu o majoritate confortabilă, însă Guvernul se confruntă cu proteste din partea sindicatelor și a unor organizații patronale, care avertizează că aceste taxe suplimentare și majorări de prețuri pot afecta consumul și investițiile în economie. De asemenea, opoziția amenință cu contestarea măsurilor în instanță, ceea ce ar putea bloca unele dintre reformele propuse.
Premierul Bolojan a subliniat, însă, că aceste măsuri sunt indispensabile pentru a readuce România pe un drum fiscal sustenabil, menționând că ținta este reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB până la sfârșitul anului viitor și la 6% în 2026. Pentru a sprijini mediul economic în această perioadă dificilă, guvernul a anunțat și o serie de scheme de sprijin dedicate industriei energetice și antreprenorilor tineri.
În concluzie, Guvernul Bolojan și-a asumat o reformă fiscală profundă, care urmărește echilibrarea finanțelor publice prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. Rămâne de văzut cum va evolua economia și cum vor răspunde românii la aceste schimbări, în contextul unei inflații ridicate și a unei creșteri economice modeste.
